O analiză realizată de specialişti arată de ce un fermier nu o să mănânce niciodată cartofi

octombrie 24, 2012 · 0 Comments

O analiză realizată de specialişti arată de ce un fermier nu o să mănânce niciodată cartofi care nu sunt ecologici sau de ce un expert în peşti se fereşte de somonul de crescătorie.

Mai departe aflaţi de ce se întâmplă aceste lucruri şi care sunt celelalte alimente de care este important să vă feriţi, potrivit Beforeitsnews.com.

Cercetătorii în alimentaţie atrag atenţia asupra unor produse pline de toxine şi chimicale, şi propun schimbări simple pentru o dietă curată şi extrem de sănătoasă.

O alimentaţie curată înseamnă alegerea fructelor, legumelor şi a cărnii, care sunt crescute şi vândute în urma unor procesări minime.

Adesea acestea sunt organice şi rareori ar trebui să conţină aditivi. Însă, în unele cazuri, metodele actuale ale producătorilor de alimente nu sunt nici curate şi nici durabile. Rezultatul acestor aspecte este dăunător atât pentru sănătatea noastră, cât şi pentru mediul în care trăim.

Aşadar, această analiză a urmărit întocmirea unei liste cu alimente ce trebuie evitate privite din perspectiva şi prin ochii celor care îşi petrec viaţa încercând să descopere ceea ce este bun de mâncat sau nu. Specialiştii au fost întrebaţi un lucru simplu: „Ce aliment eviţi tu?”.

Răspunsurile acestora nu încropesc neapărat o listă de „alimente interzise”, dar înlocuindu-le cu alternativele sugerate vă pot aduce o îmbunătăţire a sănătăţii şi linişte sufletească.

1. Endocrinologul nu va mânca niciodată: conserve de roşii

Frederick Vom Saal, este un endocrinolog la Universitatea Missouri unde studiază bisfenol-A (BPA).

Problema: Căptuşeala de răşină a conservelor de tinichea conţine bisfenol-A, un estrogen sintetic care produce, se pare, afecţiuni ce variază de la probleme de reproducere şi până la boli cardiace, diabet şi obezitate.

Din păcate, aciditatea (o caracteristică proeminentă a roşiilor) cauzează infiltrarea BPA în alimente. Studiile arată că la majoritatea oamenilor BPA-ul din organism depăşeşte cantitatea care inhibă producţia de material seminal sau care provoacă leziuni cromozomiale la ouăle animalelor.

Vom Saal spune că „putem asimila 50 de grame de BPA la litru dintr-o conservă de roşii, iar acesta este un nivel care va avea un impact asupra multor persoane, în special a celor tineri”. „Eu nu mă apropii de roşiile la conservă”, concluzionează endocrinologul Vom Saal.

Soluţia: Alegeţi roşii la borcan de sticlă (care nu sunt căptuşite cu răşină) sau pe cele proaspete şi organice. Dacă reţeta pentru care vreţi să le folosiţi vă permite, înlocuiţi-le cu sos de tomate îmbuteliat. Căutaţi produsele cu un nivel al sodiului redus şi cu puţine ingrediente adăugate.

2. Fermierul nu va mânca: carne de vită hrănită cu porumb

Problema: Bovinele au evoluat pentru a mânca iarbă, nu cereale. Însă, fermierii de astăzi îşi hrănesc animalele cu porumb şi boabe de soia, care le îngraşă mult mai repede pentru a putea fi duse la abator.

Dar mai mulţi bani pentru fermieri crescători de vite înseamnă o nutriţie mai slabă pentru noi.

Un studiu recent realizat de USDA şi de cercetătorii de la Universitatea Clemson a descoperit că în comparaţie cu carnea de vită hrănită cu porumb, cea provenită de la animale crescute cu iarbă are un conţinut mai mare de beta-caroten, vitamina E, omega-3s, acid conjugat linoleic, calciu, magneziu şi potasiu, are mai puţini omega-6s inflamatori şi mai puţine grăsimi saturate care au fost legate de boli cardiace.

„Trebuie să respectăm faptul că vacile sunt ierbivore şi că acest lucru nu înseamnă că trebuiesc hrănite cu porumb şi cu îngrăşământ pentru pui”, adaugă Salatin.

Soluţia: Cumpăraţi carne de vită provenită de la animale hrănite cu iarbă, care poate fi găsită în special la magazinele de specialitate sau în pieţele de profil. De obicei trebuie să fie etichetată, dar dacă nu are aşa ceva, cel mai bine este să întrebaţi măcelarul despre provenienţa cărnii.

De asemenea, puteţi lua în considerare şi achiziţionarea cărnii direct de la un fermier sau un crescător de bovine.

3. Toxicologul nu va mânca niciodată: popcorn făcut la microunde

Olga Naidenko este cercetătoare în cadrul Grupului de Muncă Ecologic.

Problema: Chimicalele, inclusiv acidul perfluoroocatonoic (PFOA), din căptuşeala pungii, fac parte dintr-o serie de compuşi chimici care sunt legaţi de infertilitatea la oameni. În cadrul unor teste realizate s-a descoperit că acestea provoacă cancer la ficat, testicular şi de pancreas.

Studiile arată că microundele determină chimicalele să se vaporizeze şi să migreze în popcorn.

„Acestea stau ani de zile în organism şi se acumulează acolo”, spune Naidenko.

Soluţia: Consumaţi popcorn realizat prin metoda tradiţională: la ceaun. Pentru aromă puteţi adăuga unt sau condimente uscate.

4. Producătorul de cartofi nu va mânca niciodată: cartofi non-organici

Jeffrey Moyer este preşedintele Consiliului Naţional pentru Standarde Organice.

Problema: Legumele rădăcinoase absorb ierbicide, pesticide şi fungicide care ajung în sol. În cazul cartofilor, cea mai populară legumă din lume, aceştia sunt trataţi cu fungicide în timpul sezonului de creştere, apoi stropiţi cu ierbicide pentru a elimina buruienile înainte de recoltare.

După ce sunt culeşi, cartofii sunt trataţi din nou pentru a preveni încolţirea lor.

Moyer ne recomandă să încercăm următorul experiment: „Cumpăraţi un cartof dintr-un magazin şi încercaţi să îl lăsaţi să încolţească. Nu se va întâmpla acest lucru”.

Acesta mai spune că „am vorbit cu producătorii de cartofi şi aceştia mi-au spus în mod sincer că nu ar mânca niciodată cartofii pe care ei îi vând. Toţi au terenuri separate unde îşi cultivă cartofi pentru ei fără a folosi toate acele chimicale”.

Soluţia: Cumpăraţi cartofi organici. Spălarea cartofilor nu este suficientă pentru a elimina chimicalele care au fost absorbite în interiorul legumei.

5. Experţii în domeniul pescăriei nu vor mânca niciodată: somon de crescătorie

Doctorul David Carpenter, director al Institutului pentru Sănătate şi Mediu de la Universitatea Albany, a publicat un studiu major referitor la contaminarea la peşti.

Problema: Natura nu a intenţionat ca somonii să fie înghesuiţi în ţarcuri şi hrăniţi cu soia, gunoi de păsări şi pene de pui hidrolizate. Ca şi rezultat al acestui aspect, somonul de crescătorie are un conţinut redus de vitamina D şi crescut de agenţi de contaminare, inclusiv cancerigeni, PCB, substanţe ignifuge bromurate şi pesticide, precum dioxina şi DDT (Diclor-Difenil-Tricloretanul).

Potrivit lui Carpenter, cei mai contaminaţi peşti provin din Europa de Nord. Studiile au legat DDT-ul de diabet şi obezitate, dar unii nutriţionişti cred că beneficiile pe care le au omega-3s cântăresc mai mult decât riscurile acestei substanţe.

Există o îngrijorare şi în ceea ce priveşte nivelul ridicat de antibiotice şi pesticide folosite pentru a trata aceşti peşti. Atunci când mănânci somon de crescătorie primeşti o doză cu aceleaşi medicamente şi substanţe chimice.

Soluţia: Încercaţi pe cât posibil să cumpăraţi somon sălbatic proaspăt. Dacă pe etichetă scrie că este somon de Atlantic proaspăt, atunci în mod sigur este de crescătorie, deoarece nu mai există crescătorii de peşti comerciale pentru somon sălbatic Atlantic.

6. Cercetătorul în domeniul cancerului nu va bea niciodată: lapte produs cu hormoni artificiali

Rick North este un director de proiect al diviziei Oregon pentru Societatea Americană de Cancer.

Problema: Producătorii de lapte îşi tratează vitele lor de lapte cu hormon de creştere recombinant pentru bovine (rBGH sau rBST) pentru a stimula producţia de lapte. Însă, rBGH creşte totodată şi riscul infecţiilor ugerului şi chiar a puroiului în lapte.

De asemenea, acesta duce şi la un nivel mai mare a unui hormon numit factor de creştere în lapte, asemănător insulinei. La oameni, niveluri ridicate de IGF-1 pot contribui la apariţia cancerului de sân, de prostată şi de colon.

„Atunci când guvernele au aprobat rBGH, s-a crezut că IGF-1 din lapte va fi desfăcut de tractul digestiv uman” a spus North. Aşa cum s-a dovedit mai târziu, cazeina din lapte protejează majoritatea cantităţii de IGF-1.

„Nu există o siguranţă de 100% că acest lucru creşte riscul cancerului la oameni, însă acesta este acum interzis în majoritatea ţărilor industriale”.

Soluţia: Verificaţi eticheta sticlelor şi a cutiilor de lapte să nu conţină rBGH, rBST şi să fie produs fără hormoni artificiali, sau cumpăraţi lapte organic.

7. Expertul în alimente organice nu va mânca niciodată: mere convenţionale

Mark Kastel este director adjunct al Institutului Cornucopia, un grup de cercetare care susţine alimentele organice.

Problema: Dacă fructele de toamnă ar ţine un concurs „al celor mai bogate în pesticide”, atunci merele ar câştiga. De ce? Acestea sunt altoite în mod individual (descendente dintr-un singur copac) aşa că fiecare varietate îşi menţine aroma distinctă.

Aşadar, merele nu dezvoltă o rezistenţă la pesticide şi sunt stropite frecvent. Industria susţine în continuare că aceste reziduuri nu sunt dăunătoare. Însă, Kastel a descoperit că „muncitorii la o fermă au cel mai mare risc de a dezvolta cancer”.

Un număr crescut de studii încep să obţină tot mai multe informaţii care să lege o doză mare de pesticid de boala Parkinson.

Soluţia: Cumpăraţi mere organice din pieţe sau magazine.

By Farmacist Gabriela Stefancu