Denumire ştiinţifică : Solanum lycopersicum sau Lycopersicum esculentum

     Aparţine familiei solanacee, clasa legumelor solano-fructoase, alături de cartof, vinete, ardei, batate, topinambur, fiind liderul cap de serie al acestei familii. A fost iniţial admirată ca şi plantă ornamentală.

     Este originară din Peru şi a fost adusă de pe continentul american imediat după descoperirea acestuia, în special în Europa, unde a început să fie cultivată pe suprafeţe întinse încă din secolul XVI. În prezent este cel mai popular fruct din lume (deşi practic este o legumă), producţia mondială fiind estimată la mai mult de 60.000.000 tone/an.

Datorită înapoierii culturale, cât şi a conservatorismului prost înţeles şi aplicat, în România a fost impusă extrem de tardiv (1907), când după acţiuni repetate şi eşuate de a convinge populaţia despre virtuţile sale gustative, oamenii de cultură şi ştiinţă ai vremii au ajuns să consume public în centrul Capitalei noastre roşii, special pentru a promova această legumă.

     Poporul italian şi cel german au denumit tomatele în limbile lor „pomo d’oro“ (măr de aur), iar germanii „paradiesapfel“ (măr al paradisului) ca o recunoaştere a valorii sanogenetice ieşite din comun, cât şi pentru calităţile cromatice sau gustative ale lor !

     Prin ce excelează această legumă ? În primul rând prin uimitorul colorant roşu adică licopenul (licopena, licopina…).

    Date interesante despre LICOPEN care arată importanţa sa deosebită pentru sănătate ar fi următoarele :

a)     Este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor

b)     Este singurul anti-oxidant a cărui cantitate sporeşte de circa 4-6 ori prin fierbere, observaţie ştiinţifică neexplicată încă, dar reală !!! (bulion / pasta de roşii de ex.)

c)      Licopen întâlnim în aproape orice aliment de culoare roşie dar mai ales în legumele de această culoare : tomate, căpşuni, grape-fruit roşu, ardei iute şi capia, gogoşari, guava, papaya, ulei de cătină, dar şi-n struguri

d)     Cea mai mare cantitate de licopen se găseşte în tomate (300-400 mg/kg)

e)     Uleiul de măsline amplifică substanţial absorbţia licopenului ; colorantul prezintă biodisponibilitate şi efect antioxidant scăzut în medii apoase, în timp ce mediile lipidice îl fac puternic reactiv şi biodisponibil. De aceea recomandarea de a consuma (măcar) o linguriţă de ulei de măsline imediat înaintea sau după ce am consumat vreun aliment sursă de licopen

f)       Chiar la concentraţii relativ scăzute de licopen, acesta are efecte antioxidante în protecţia celulelor, a membranelor celulare şi ADN. Capacitatea anti-oxidantă este de cel puţin 10 ori mai puternică comparativ cu vitamina E şi de 20-30 de ori mai slabă decât a faimosului şi uimitorului colorant negru, RESVERATROL (existent în tot ce-i negru : struguri, dude, mure, coacăze, varză şi ceapă „roşie” etc.)

g)     Este o substanţă cu efecte anti-tumorale marcate în general, şi specific în cancerul de prostată, sân, vezică urinară, pancreas, cervical, ovarian, uterin, intestinal, plămâni, piele

h)     Unii cercetători merg până acolo încât afirmă că forţa licopenului ar fi aşa de mare încât ajunge o singură roşie de dimensiuni medii consumată zilnic, pentru a ne da o protecţie sigură şi totală anti-tumorală pentru tot restul vieţii, fireşte DACĂ nu am fuma, nu am consuma alcool, cafea şi nu am folosi moduri nesănătoase de preparare termică a alimentelor (prăjit, fript, afumat)

i)        Protejează împotriva efectelor nocive ale radiaţiei ultraviolete şi mai ales împotriva apariţiei melanomului malign

j)        Alături de vitaminele C şi E, previne degenerescenţa maculară a retinei şi diminuează riscul de cataractă cu 50%

k)     Reduce semnificativ riscul aterosclerozei (incidenta infarctului miocardic scade cu 20-50% la persoanele ce consumă frecvent fructe şi legume bogate în licopen) şi procesele de îmbătrânire celulară

l)        În consumul de licopen se pun speranţe mari pentru prevenirea bolilor neoplazice, degenerative şi a maladiei Alzheimer

m)   Reduce şi LDL-Colesterolul

–          Betanina (betazina) care există în sfecla roşie. Acest anti-oxidant are o forţă echivalentă cu 60% din forţa licopenului, fiind şi un imuno-stimulator de excepţie. Are predilecţie pentru tumorile hormono-dependente determinând moartea celulelor tumorale

–          Colorantul antocianid (antocianinele) există în toate fructele de pădure, avănd culoarea roşu-(discret)violaceu. Culoarea sa este cel mai bine reprezentată la zmeură. Alte surse : sfecla roşie, struguri, grape-fruit. Reduce frecvenţa tuturor cancerelor, indiferent de localizare, atât prin acţiune directă de distrugere tumorală, cât şi prin reciclarea glutationului. Este de cca. 2 ori mai puternic decât licopenul

a)     Conţine o substanţă cu proprietăţi antidiabetice

b)     Conţinând >90% apă, face parte dintre cele mai sănătoase alimente (alături de pepeni, castravete…). Un aliment este cu atât mai râvnit de organism cu cât conţine un procent de apă care să-l depăşescă pe al acestuia (58-70% în funţie de vârstă)

c)      Conţine o substanţă cu proprietăţi antiinflamatoare medii asemănătoare cortizonului, dar fără nici unul dintre efectele adverse ale acestuia, constituind un bun remediu antireumatic

d)     Reprezintă o sursă de importantă medie privind vitaminele A, B₁, B₂, B₅, B₆, C, E, K şi mineralele K, Fe, Mg, Se, foarte gustoasă, dar şi foarte săracă în calorii (20 kcal/100 g produs), având şi un indice glicemic mic (10 unităţi). Este un remineralizant, revitalizant, depurativ şi detoxifiant valoros, putând fi indicată cu succes şi în toate curele de slăbire

e)     Are şi un efect diuretic slab

f)       Să nu uităm niciodată că orice legumă, fruct etc. creat de Dumnezeu conţine şi substanţe potenţatoare de efect (bioflavonoide sau flavone) care amplifică efectul vitaminelor, mineralelor şi anti-oxidanţilor, uneori de sute de ori

–          Reţineţi că “roşia face salata de legume, aşa cum banana dă savoare salatei de fructe !” (Dr. Mărginean Gabriela)

–          “Roşiile” …galbene conţin în locul licopenului un alt carotenoid valoros (b-carotenul), a cărui forţă anti-oxidantă este însă de 5 ori inferioară colorantului roşu

–          Deşi alimentele de origine vegetală conţin <50 mg/100 g produs SARE, (spre deosebire de produsele de origine animală care conţin > 100 mg% sare), există totuşi 3 excepţii : spanac (510 mg%), ciuperci (200 mg%) şi tomate (150 mg%). Deci NU mai adăugaţi sare salatei de legume care conţine tomate şi de-asemenea reduceţi cât de mult adăugarea de sare tuturor alimentelor / preparatelor care conţin tomate

–          NU se va consuma cotorul verde al roşiei deoarece conţine o substanţă toxică existentă în toate legumele din clasă : solanina

–          Datorită conţinutului relativ echivalent molecular dintre acid oxalic / Calciu, roşia nu poate fi considerată sursă de Calciu, dar nici eliminator. Totuşi persoanele care au calculi renali ar fi bine să limiteze consumul de tomate la maxim 1 / zi şi să consume lichide > 2,5 litri/zi

–          Bulionul din comerţ poate conţine până la 2% sare drept conservant, ceea ce însemnă 20 g de sare / 1 litru (enorm !!!)

–          NU conservaţi bulionul folosind Aspirină şi nici benzoat de sodiu, deoarece aceştia prezintă risc cancerigen !!! (Aspirina ca şi conservant este cancerigenă deoarece prin metabolizare formează acidul hidroxi-benzoic)

–          Evitaţi tomatele murate (gogonelele) deoarece acestea prin fermentare generează Histamina (principala substanţă pro-alergică), care prin metabolizare produce nitrozoderivaţi cancerigeni. Orice aliment murat devine automat acid, determinând pierderi de Calciu din organism pentru corectarea pH-ului

Name

Email Address

Website (optional)

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.