Recomandarile Dr Virgiliu Stroescu privitoare la dieta

februarie 14, 2012 · 0 Comments

În ghidul pentru nutriţie al Statelor Unite se afirmă: „Alimentaţia vegetariană este în concordanţă cu recomandările zilnice nutriţionale ale americanilor” (Dietary Guideliness of Americans). Unii autori susţină că implementarea recomandărilor poate fi cel mai bine realizată prin utilizarea unei alimentaţii vegetariene sau a unei diete bogate în produse vegetale. Alimentele consumate frecvent de către vegetarieni (legume, tofu, şniţele din soia, lapte de soia cu adaos de calciu) sunt incluse în tabelul care însoţeşte Piramida Alimentară recomandată de nutriţioniştii americani. Health Canada consideră că o alimentaţie vegetariană bine planificată este suficientă pentru un status nutriţional bun şi sănătos.

Cele mai recente recomandări ale medicilor nutriţionişti din Clinica Mayo includ menţinerea a 45-65% din caloriile zilnice – cel puţin 130 g/zi – din carbohidraţii obţinuţi în special din cereale şi leguminoase, fructe şi lapte, cu limitarea consumului de zahăr şi dulciuri. Un procent între 10-35% din totalul de calorii din alimentaţia zilnică trebuie să fie constituite din proteine. În ceea ce priveşte grăsimile, acizii graşi trans cresc colesterolul şi împiedică eliminarea toxinelor din organism şi se găsesc în:

	-margarina de consistenţă tare,
	-maioneză sau alte dresuri pentru salate,
	-majoritatea alimentelor grase coapte la cuptor sau prăjite,
	-snacks-uri,
	-chips-uri,
	-produse de patiserie

	-prăjituri,
	-torturi,
	-alimente procesate pentru creşterea duratei de valabilitate.

Câteva dintre recomandările cheie nutriţionale pentru populaţia americană – Dietary Guideliness for Americans 2005 – includ:

	-consumul unei varietăţi de alimente bogat nutritive, bazate pe grupele de alimente de bază, limitând aportul de grăsimi saturate şi grăsimi trans, colesterol, zaharuri suplimentare, sare şi alcool;
	-consumul de cantităţi suficiente de fructe şi legume în fiecare zi, în funcţie de nevoile energetice ale fiecărei persoane;
	-consumul de cereale nedecorticate în fiecare zi – cel puţin jumătate din totalul de cereale;
	3 căni pe zi de produse sărace în grăsimi sau fără grăsimi, sau produse lactate echivalente;
	-consumul a mai puţin de 10% calorii din grăsimi saturate şi sub 300 mg/zi de colesterol şi păstrarea –consumului de acizi graşi trans la un nivel cât mai scăzut;
	-consumul a mai puţin de 2,3 g sare pe zi (1 linguriţă) şi consumul de alimente bogate în potasiu, cum sunt fructele şi legumele.

Două studii recente – unul de la Universitatea Cambridge, Anglia, şi altul de la Harvard, Boston – au arătat o legătură semnificativă între consumul de grăsimi animale (saturate) şi creşterea riscului de cancer la sân. Cercetătorii de la Consiliul Britanic de Cercetări Medicale şi Cancer Research UK au arătat că femeile care consumă mai mult de 90 grame de grăsime pe zi îşi dublează riscul de cancer de sân faţă de femeile care consumă jumătate din această cantitate.

Comisia Europeană este îngrijorată de seriozitatea problemelor de sănătate, nutriţia, activitatea fizică şi obezitatea fiind priorităţi în politica EU pentru sănătate, incluse în Programul de Sănătate Publică (2003-2008).

OMS, prin grupul de studiu asupra Dietei, Nutriţiei şi Prevenirii Bolilor Cronice, a arătat că ingestia crescută de grăsimi totale, în special saturate, este asociată cu o creştere a riscului de cancer de colon, prostată sau sân.

Recomandarea OMS este de a consuma o cantitate de grăsimi în alimentaţia zilnică mai mică de 30% din totalul energiei asimilate prin alimentaţie pentru a scădea riscul cancerelor legate de nutriţie.

By Farmacist Gabriela Stefancu